Colonoscopia | Ce este colonoscopia?

Articole Gastroenterologie » Colonoscopia | Ce este colonoscopia?

Categorie :

Articole Gastroenterologie

Postat în :

distribuie :

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o procedură endoscopică de diagnostic şi tratament al afecţiunilor colonice (polipi, tumori, diverticuli, angiectazii, etc). Această investigaţie presupune introducerea în interiorul colonului, pe cale anatomică, unui tub suplu, flexibil, cu diametru mic, prevăzut cu o cameră video, pentru decelarea diferitelor leziuni. Este important de menţionat faptul că endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) este standardul de aur pentru diagnosticul afecţiunilor colonului, pentru că permite vizualizarea în timp real al leziunilor, cu o imagine antatomică acurată şi, în acelasi timp, permite biopsierea sau chiar excizia unor leziuni (ex. polipi).

De ce este importantă efectuarea colonoscopiei?

Imaginile oferite de această investigaţie nu pot fi obţinute prin nicio altă investigaţie, permiţând un diagnostic acurat prin vizualizarea directă a leziunilor. Este bine cunoscut faptul că la nivelul colonului se pot dezvolta polipi care reprezintă leziuni precanceroase, depistarea acestora prin colonoscopie şi excizia lor tot prin metoda endoscopică (cu ajutorul unei anse asemănătoare cu un lasou introdusă prin canalul de lucru al endoscopului), permiţând profilaxia dezvoltării unei formaţiuni tumorale colonice.  Astfel, efectuarea unei colonscopii în scop de screening sau în cazul unor simptome va permite prevenirea apariţiei unei tumori.

Cui se recomandă colonoscopia?

  • persoanele cu vârsta mai mare  de 50 ani, cu sau fără istoric familial de cancer de colon
  • pacienţilor cu rectoragii (sânge în scaun) sau test pozitiv pentru hemoragii oculte
  • pacienților cu scădere în greutate de cauză neprecizată, cu tulburări de tranzit de tip diaree (peste 3 scaune pe zi) sau constipaţie (un scaun mai rar de 3 zile)
  • persoanelor cu antecedente familiale de cancer colorectal sau de polipi adenomatoşi
  • pacienţilor cu antecedente personale de cancer colorectal
  • pacienţilor cu boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colită ulcerativă)

Cum se realizează pregătirea pentru colonoscopie?

Pentru a asigura o calitate bună a examinării, este necesară o pregătire specială în ce priveşte dieta şi curăţarea colonului. Cu două-trei zile înaintea efectuării colonoscopiei, se va evita consumul de alimente care pot constitui reziduuri (pot rămâne în colon în ciuda pregătirii): fructe, legume, în special cele bogate în seminţe.

În ziua care precede colonoscopia, la ora 13, pacientul poate lua un prânz uşor, constând în alimente ce nu conţin fibre vegetale (carne, ouă, iaurt, brânză, ceai, cafea, paste, păine albă, cartof).

Ulterior, pacientul işi va prepara o soluţie specială, cu efect purgativ, în vederea evacuării și curățării colonului. Soluţia rezulta din dizolvarea în apă a unor plicuri cu medicaţia laxativă recomandată de medicul gastroenterolog (ex. 4 plicuri Fortrans în 4 litri apă – câte 2 plicuri Fortrans se prepară în 2 litri de apă plată şi se agită până se dizolvă pudra complet) şi se administrează în două etape: prima în preziua examinării, a doua în dimineaţa zilei examinării.

Astfel, dacă endoscopia digestivă inferioară este programată după ora 14, se vor bea 2 litri soluţie pugativă (2 plicuri Fortrans în 2 l de apă) de la ora 18 până la ora 21, celelalte 2 plicuri dizolvate urmând a fi administrate în ziua efectuării colonoscopiei, de la ora 7:00 la ora 10:00. Substanţa preparată se bea într-un ritm cât mai constant, o cană la 15 min. Cu primul pahar se beau 2 tablete Spasmomen. Pentru a ameliora gustul neplăcut al soluţiei,  aceasta poate fi păstrată la frigider sau se poate adăuga sucul de la o lămâie stoarsă.

Situații speciale

  • Pacienţii sub tratament cardiologic cronic îşi vor administra medicaţia în ziua examinării (antihipertensivă, antiaritmică)
  • Pacienţii sub tratament anticoagulant (Sintrom, Trombostop, Eliquis, Xarelto etc.) şi antiagregant plachetar (Aspirină, Plavix/Clopidogrel) vor informa medicul referitor la existenţa acestui tratament şi tipul de administrare anterior examinării, astfel încât întreruperea medicaţiei sau continuarea acesteia se va face la recomandarea medicului examinator
  • Pacienţii diabetici nu isi vor administra medicaţia antidiabetică orală sau insulina în dimineaţa examinării, deoarece nu se vor alimenta în ziua respectivă.
  • Dacă pacientul este sedat pe parcursul procedurii, acesta nu va putea conduce autovehicule în ziua respectivă şi este recomandat să vină însoţit la examinare. De asemenea, nu este permisă semnarea unor acte juridice 12 ore dup o preocedură efectuată cu sedare.

Complicațiile colonoscopiei

Endoscopia digestivă inferioară este o metodă de diagnostic şi tratament minim-invaziv, astfel încât complicaţiile nu sunt frecvente. Totusi, orice act medical endosopic prezintă, conform rapoartelor internaţionale, un anume risc de complicaţii. Principalul risc al colonsocopiei este perforaţia. Aceasta se poate produce la 1/10000 endoscopii, în special la pacienţii vârstnici, cu diverticuli ai colonului (mici pungi laterale ale intestinului produse în punctele de minimă rezistenţă ale acestuia) sau la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale. Aceste complicaţii necesită tratament endoscopic sau chirurgical.

Sângerarea este o altă complicaţie potenţială în cazul biopsiilor sau exciziei polipilor, dar prevalenţa acesteia este extrem de redusă şi nu ridică probleme decât în mod excepţional. Hemoragia imediată poate fi oprită în cursul aceleiaşi examinări prin aplicarea de mici agrafe (clipuri) şi injectare de adrenalină. Hemoragiile postpolipectomie pot apărea inclusiv la 5-10 zile postprocedural, astfel încât dacă în zilele următoare procedurii apare sânge în scaun, se va lua legătura cu medicul endoscopist. Reamintim că medicamentele anticoagulante (Trombostop, Sintrom, Eliquis, Xarelto etc.) sau antiagregante (Aspirina, Plavix, Ticlid, etc.)  pot creşte riscul de sângerare.

În timpul endoscopiei pot apărea complicaţii ale altor boli de care suferă pacientul: angina pectorală, tulburări de ritm ale inimii, accident vascular cerebral, criză de epilepsie, atacuri de panică, dar acestea sunt foarte rare. Este bine ca medicul să fie informat referitor la prezenţa acestor afecţiuni pentru a lua măsuri profilactice specifice.

Având în vedere că endoscopia digestivă inferioară se efectuează deseori cu sedanalgezie, pot să apară complicaţii asociate medicaţiei sedative incluzând iritaţia venei, stare de somnolenţă, confuzie, stare de rău.

Ȋn definitiv, trebuie să acceptam cu toţii că medicina nu este o ştiinţă exactă şi nicio metodă nu poate preciza diagnosticul în 100% din cazuri. Limitele metodei trebuie întelese şi acceptate de noi toţi. Totuşi, acurateţea diagnostică a endoscopiei digestive este foarte mare (>99%).

Ce tip de aparatură se utilizează?

Ȋn clinica Uropoint, este disponibilă aparatura de endoscopie de înaltă performanţă din gama Olympus – Optera, cu funcţii moderne care aduc o imagine net ameliorată în ce priveşte detaliul lezional. Astfel, aparatul este dotat cu funcţia high definition care oferă claritate imaginii, detaliu precis şi culoare naturală. Apoi, este accesibilă şi funcţia NBI care permite vizualizarea vaselor mici (capilare) şi a altor structuri de pe suprafata mucoasei care vor permite evidenţierea unor zone de mucoasă suspectă şi biopsierea sau îndepărtarea lor. Funcţia de tip close focus ajută evaluarea “de aproape” (2mm) a mucoasei tractului digestiv, cu magnificaţie, pentru evidenţierea detaliilor mucosale.

Aparatură performantă în mana unor specialişti cu experienţă în endoscopie se pun în slujba pacienţilor in Clinica Uropoint pentru un diagnostic acurat şi un tratament adecvat.

Vezi serviciile de gastroenterologie

Dorești o programare?

Vă rugam sa ne contactați la unul din numerele de telefon 0364 915 sau 0364 431001 sau la adresa de email contact@uropoint.ro